ARTA ASIRIANA

         Vechi dovezi despre civilizatia asirianadateaza din mileniul al III-lea i. de .Cr.Maxima perioada de inflorire a culturii,ca si apogeul puterii politice si militarea statului asirian sunt inregistrate in secolele IX-VIIi. De Cr.in cateva centre imiportante-oraasele Assur, Nimrud, Ninive . In ultimi ani ai secolului al Vii-lea i. de Cr.a devenit provincie a imperiului Med , apoi a celui persan .Imperiul aasirian a cuprins aproape toata asia occidentala, din podisul iranului si pana in Delta Nilului. Mare putere politica si militara , Asiria va duce o politica expansionala si , in acst sens , in secolele IX-VII va devenii forta dominatoare a inregii zone.
Arta asiriana este foarte bogata in opere de sculptura, monumente, palate, temple zigurate , sanctuare.                                                                                               

         Arhitectura
         Centrul oraselor l-au constituit mai intai sanctuarele, in jurul carora a incepu sa se structureze viata sociala si economica, palatele, desii impresionante ca suprafata si inaltime, aparand la o data ulterioarasi neanlocuind vreodata templele.Palatul - fortareata va concentra intreaga activitate industrialaa cetacii.Desii din vestitul palat al lui Sargon al II-lea nu au mai ramas decat temelii-le zidurilor putem avea pe baza descrierilor o imagine a infatisarii initiale.Cladirea avea inaltimea a patru etaje , fara ferestre , usi sau porti de intrare , accesul fiind asigurat de rampe inclinate si scari .
Zidurile foarte inalte lae palatului aveau inaltimea a opt etaje .Intrarea in palat si in curte interioara se facea prin poarta poarta principala a palatului spre care duce o scara larga .
Poarta avea inambele parti turnuri de paza dominate de sculpturi uriase zoomorfe, animale himerice tauri sau lei inaripati, cu chipuri de barbati puternici, cu barbi buclatesi cercei in urechi, pe cap purtand tiara monarhica.Uneori leii inaripati , realizati fie in relief fie in ronde-bosse, aveau nu patru picioare ci cinci , sugerand miscarea in desfasurare.
Templul si ziguratul raman constructiile care pastreaza caracterele traditionaleale arhitecturii mesopotamiene, de-a lungul tuturor epocilor de cultura.
Irigatia era una din bazele esentiale ale prosperitatii tarii.Regii asirieni au initiat, de asemenea ,pentru prima oara, construirea unor drumuri nu numai cu retele rutiere, ca solutii de inlesnire a transporturilor, ci pe langa functia economica aveu si una militara, fiind jalonate ca posturi de baza, in scopul apararii marilor trasee militare sau comerciale.

          SCULPTURA
          Statui ale noului Imperiu Asirian (883-859) prezinta figura regelui Assurnasirpal al II-lea carui politica expansionala, in directia coastei mediteraneene, a dus la sporirea numarului companiilor militare, a masacrelor si a deportarilor care le insoteau .Regele asirian este prezentat pstand in picioare , tinand in mana sceptrul : el poarta bucle si barba , vesmant lung cu daltele si pliseuri. Vestimentatia marcheaza o alta etapa in istoria costumului fata de moda din Summer sau din vechiul babilon, in care vesmantul lui Hamurabi si al zeului Samasse remarcase prin fusta cu volane si tiara, in forma turbanului etajat. Structura verticala , cu dispunerea simetrica a partiilor trupului , exceptia facand-o bratul stang flexat, amintestede solutia frontalitatiironde-bosse-uriloregiptene, de asta data, fara a avea implicatii mistice sau magice.Compozitia si sructura spatiala ofera tipul sculpturii monolit,fara goluri, cu interventii de ornamentarea suprafetei. Pentru prima oara in sculptura Orientului Apropiat, conceptia volumului arhitectonic, imbinat cu elemente decorative stilizate , sa intalnit la statuile sumeriene ale lui Gudea. Acum, in sculptura asiriana, conceptia cunoaste solutii mai evluate. Volumele sintetice, dese, ansamblul arhitectonic masiv, creeaza un tip elaborat de gandire plasticadiferit de cel egiptean . Robustetea si asprimea , severitatea masculina sunt trasaturile dominante alestatuarei asiriene. Tensiunea formei, lcaritatea volumetrica, inciziile ornamentale ale decorarii suprafetei dau caracterul particular al sculpturilor in ronde-bosse.
Relieful propune subiecte total diferite de cele egiptene.Vanatoarea animalelor salbatice si razboiul sunt temele preferate ale asirienilor . Assurbanipal(669-630) unul dintre marii regi asirieni, va fii reprezentat in cele mai mute reliefuri. Suveran instruit si plin de stralucire a intemeiat la Nivive o biblioteca ce contine cel putin 5000 de lucrari , si care a fost in mare parte regasta.Reliefurile din timpul domniei lui sunt prinre cele mai realizate pe care lea lasat arta asiriana.Asurbaipal la vanatoare( relief aflat in British Museum din Londra) exceleaza prin dinamica ritmurilor. Numeroase compozitii in relief sunt dispuse in frize, fara marcarea centrului compozitional . Scenele nareaza intamplari , situatii, momente in goana razbiului ori vanatorii.Violenta si curajul impresioneaza in fiecare scena, ca si siguranta manuirii arcului sagetii si sulitei. Triumful fortei fizice a omului si alactiunilor lui fizice, triumful asupra animalelor puternice, dar mai slabe decat curajul si iscusinta omului , sunt aspectele impresionante.Urmat de suita, regele se afla in galop nestavilit . Gesturile impetuase si sigure servesc actiuni dinamice. Asigurate todeauna de rege, succesul vanatorii sau victoria armatei asiriene asupra armatelor strasine stau in intelesul artistilor asirieni. Leoaica ranita ca si scena care prezinta leul agonizand situeaza relieful asirian la nivelul realizarilor artistice exceptionale, in ceea ce priveste tratarea plastica.Spiritul de observare a animalului, de care a udat dovada asirienii, au fost rareori egalate de alte popoare.Leoaica ranita simbol al durerii si disperarii inaintea ireversibilei pierderi a vietii , este imaginata strapunsa de sagetile vanatorilor
Suferinta fizica si tragicul mortii ofera un spectacol impresionant in ambele lucrari. Observarea animalului si reactiile lui, comunicarea acestora in tensiune expersiva a suferintei fac din relieful aflat la British Museum din Londra una dintre capodoperele sculpturii universale.

          CONCLUZII
          Arta asiriana marcheaza apogeul cunostintelor plastice mesopotamiene in domeniul sculpturii statuare si reliefului. Caracterele stilistice sublineaza vitalitatea biologica exceptionalaa poporului asirian , forta fizica, spiritul activ si dinamic al acestuia dar razboinic si sangeros. Capacitatea imaginativa a artistilor cupleaza realul cu irealul, creeand fantasticul ansamblurilor antropomorfe si zoomorfe in chipurile taurilor inaripati si chipul regelui.
In inginerie asirieniiau fost preocupati de construiruea drumurilor pietruite si placate cu lespezi ca si a indiguirilor si a bazinelor de apa. Interesul pentru canalizare era siel prezent dar restrans la edificiile regale si sacre.